Satul Feredeni, în timpul istoriei proprietate voievodală, mai apoi proprietate boierească, acum este un sat obişnuit aparţinând de comuna Deleni, județul Iași.
“Presărat pe coasta răsăriteană a masivului Dealul Mare, sub botul semeț al Pietrăriei, cuibărindu-se pe cele câteva pârâiașe ca cel al Boscotenilor, al Rușilor și al Feredienilor, satul pare că se ascunde sub plapoma verde a livezilor de cireși, pruni, nuci, peri și meri, de toate soiurile și categoriile, sau se sprijină pe aracii viilor doldora de struguri nobili sau indigeni.
Oamenii lui, oamenii tuturor satelor, înalți sau scunzi, bruneți sau blonzi, moi sau ascuțiți ca briciul, au oarecum o structură ceva mai aparte. Uitați de toate stăpânirile pe aceste locuri abrupte, cu căi de acces ce se schimbă la orice ploaie burzuluită în găuri sau șanțuri, au căpătat cu vremea o fire rezervată, uneori refractară, încât malițioșii vecini, după legile nescrise ale poporului, i-au și împodobit cu porecla de bortari.
Nici istoria satului Feredeni nu se deosebeşte de istoria celorlalte sate din țara noastră. Atât numai că întâmplarea a făcut ca scrisorile lui să nu se mistuie, ca multe altele, datorită întâmplărilor ce-au fost în pămânul acesta”.
Denumirea de Feredeni(a scălda) este unică în toponomia și onomastica românească şi desemnează un loc mlăștinos, loc ce se află în extrema nordică a satului, de unde izvorăsc mai multe izvoare de apă.
Satul Feredeni este datat pentru prima oară în timpul domniei lui Petru Șchiopul, iar personalităţi ca Simeon Movilă, Grigore Ureche, Dimitrie Cantemir, Vasile Lupu cu fiica lui Ruxandra, Mitropolitul Veniamin Costache etc. sunt trecute în istoria satului Feredeni.
Cei mai cunoscuți propietari și cei care și-au pus amprenta asupra Feredenilor sunt cei din familia Crupenschi: „Unii membri din această familie au jucat un rol important în istoria Moldovei. Dimitrie Cantemir îi trece în cele 75 de familii egale în demnitate, alături de Arburești, Bălșești, Costăchești, Urechești, etc”. Prin legături de familie de propietate sau legături politice aceste personaje și multe altele, dau naștere la multe evenimente istorice, legende sau povestiri la Feredeni care se pot înscrie în cîteva volume de carte.
Printre momentele remarcabile din Feredeni (perioada interbelică) amintesc: cenaclul literar „Alexandru Vlahuță” frecventat de intelectualii vremii; locuitorii aveau o Asociație Forestieră; exista o bancă numită „Munca”, înființată la inițiativa parohului de atunci pentru a scăpa populația de presiunile financiare(camătă) impuse de o categorie de locuitori venetică.
Lucrurile frumoase, s-au măcar o parte din ele s-au menținut în toată existența venerabilă a satului Feredeni până la instaurarea tăvălugului communist care a distrus tot ce a prins în cale. Astăzi, la Feredeni, se pot vizita și vedea doar frânturi din acest trecut frumos şi am să înșir câte ceva despre obiectivele ce pot fi vizitate:
- fosta curte a conacului familiei Krupenski construită în 1790 din care actualmente nu se mai păstrează decât zidurile exterioare(în ruină totală), conacul și celelalte dependințe ale familiei Crupenschi dipar în negura timpului, datorită neglijenței și indiferenței. Bătrânii spun că în interiorul acestei incinte ar fi fost şi un mic târg, demolat ulterior.
- ruinele fostei curți a vichilului(administartorului) familiei Krupenski construită odată cu dependințele curții boierești în 1790, aflate în aceiași stare de ruină.
- Biserica "Adormirea Maicii Domnului" construită în 1791, „monumentală și cum nu se mai află prin vecini” este cel mai important obiectiv(situat la aproximativ 10 km de orașul Hârlău, județul Iași). A fost ctitorită de boierul Iordache Krupenski în anul 1790.
- Moaștele Sf. Mare Mc. Gheorghe „Purtătorul de Biruință”, despre care ctitorul Bisericii menționa: „cutia în care sunt Sfintele Moaște, mâna Sfântului Mucenic Gheorghie, parte de mână, și o coastă a unui sfânt neștiut, care Sfinte Moaște sunt rămase de la răposatul tatăl meu [Iordache Crupenschi], iar cutia este făcută de mine. Aceste Sfinte Moaște a Sfântului Mare Mucenic Gheorghie, sunt date de un patriarh[Matei Psaltul al Alexandriei], răposatului logofăt Andrei Roset[în anul 1748], adică bunul răposatei maicăi mele [Măriuța Milu], iar sfânta coastă, dată tatălui meu, de către un serdar Vasilache Cârnul”
Venind la Feredeni veți găsi un loc ce se face remarcat prin frumusețea, naturalețea tradițiile și unicitatea sa.
Paroh, Pr. Fotea Dănuţ
Notă: Toate citatele folosite în text sunt din cartea “Un sat medieval din fostul județ Botoșani: FEREDENI”, Pr. Ioan D. Apostu (fost preot paroh la Feredeni).
