În data de 16 octombrie 2026, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Istorie, preotul Dan Fotea de la Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din satul Feredeni, comuna Deleni, Protopopiatul Hârlău, județul Iași, a susținut public teza de doctorat „O istorie a familiei Crupenschi. Studiu prosopografic”
După o muncă de șapte ani, am reușit să scot la lumină teza de doctorat intitulată „O istorie a familiei Crupenschi. Studiu prosopografic”. Scriu aceste rânduri pentru că sunt întrebat adesea despre stadiul lucrării, când o finalizez și alte detalii pe marginea acestui subiect.
Așadar, în data de 16 octombrie 2026, a avut loc susținerea publică a tezei mele de doctorat, sub coordonarea dlui prof. univ. dr. Liviu Pilat. Doresc să menționez faptul că, pe parcursul școlii doctorale, pe lângă sprijinul coordonatorului, am beneficiat de îndrumarea unei comisii de îndrumare formate din dna prof. univ. dr. Maria Magdalena Székely, dl prof. univ. dr. Laurențiu Rădvan, dl conf. univ. dr. Augustin Guriță și dl CS III dr. Sorin Grigoruță.
Totodată, președintele comisiei de susținere publică, prof. univ. dr. Alexandru-Florin Platon, și referenții — CS II dr. Mihai-Bogdan Atanasiu, CS II dr. Marius-Constantin Chelcu și dr. hab. conf. univ. Silviu-Andrieș Tabac — mi-au oferit un sprijin concret în vederea publicării acestei teze. În realizarea acestei teme am avut onoarea să fiu sprijinit de unii dintre cei mai reputați profesori și cercetători ai istoriei medievale din universitatea ieșeană, cărora le transmit și pe această cale cele mai sincere mulțumiri.
Tot acest parcurs academic de la Facultatea de Istorie (început cu lucrarea de licență Familia Crupenschi și moșia de la Feredeni) și din cadrul Școlii Doctorale are o motivație firească.
Motivația acestui demers este legată strâns de activitatea mea de peste 23 de ani ca preot paroh în satul Feredeni, una dintre moșiile reprezentative ale Crupenscheștilor, pe care aceștia au stăpânit-o timp de mai bine de 120 de ani, având totodată bucuria de a sluji în biserica-necropolă a acestei familii. De aici s-a născut și motivația științifică: dorința de a aduna, de a completa sau de a reconfigura informațiile despre această familie boierească.
Este în felul meu de a fi să cunosc povestea fiecărui loc, eveniment sau obiect pe care îl folosesc. Ideea centrală a tezei este născută din acest fel al meu de a fi, anume reconstituirea parcursului istoric al unui neam care este foarte puțin cercetat în istoriografia românească.
Din punct de vedere metodologic, lucrarea utilizează abordarea prosopografică, valorificând documente istorice (atât inedite, cât și deja cunoscute) pentru reconstituirea biografiilor membrilor familiei Crupenschi, a relațiilor de rudenie, a activităților administrative și politice, precum și a evoluției patrimoniului familial.
Pentru că această metodă este mai puțin cunoscută publicului larg, precizez că prosopografia este o metodă de cercetare istorică prin care sunt studiate sistematic persoanele aparținând unei elite sociale sau unei familii, cu scopul de a identifica trăsăturile comune, rețelele de influență și evoluția grupului în timp (spre deosebire de genealogie — care urmărește în primul rând descendența și legăturile de sânge — sau de biografie, care se concentrează pe o singură persoană). Modelul și lucrarea de căpătâi folosită drept reper metodologic a fost volumul „Sfetnicii lui Petru Rareș”, redactat de dna prof. univ. dr. Maria Magdalena Székely.
Acum câteva cuvinte despre structura tezei.
Teza de doctorat este structurată în trei mari capitole care urmăresc cronologic povestea a peste 70 de membri ai familiei Crupenschi, din secolul al XVII-lea până la începutul secolului al XX-lea. Fiecare subcapitol poartă numele unui membru marcant, de la care se ramifică povestea altor exponenți ai familiei.
Capitolul I, „Geneza neamului boieresc Crupenschi”, urmărește originile familiei, evoluția primilor reprezentanți (Gheorghe, Andronache, Vasile și Sandu Crupenschi) și oferă o analiză a heraldicii și a mărturiilor istorice păstrate.
Capitolul al II-lea, „Tradiție și Continuitate în istoria familiei Crupenschi”, analizează ramificațiile neamului și prezența sa în viața politică, administrativă, militară și culturală a Moldovei, precum și din Basarabia țaristă după 1812 (Lupu, Iordache, Matei, Teodor și Grigorie Crupenschi).
Capitolul al III-lea, „Aspecte privind patrimoniul familiei Crupenschi”. Deși patrimoniul funciar al familiei a fost modest în comparație cu cel al altor mari familii boierești, ascensiunea și perpetuarea influenței lor politice s-au bazat pe îmbinarea acestei baze funciare cu achiziții strategice, căsătorii alese și exercitarea îndelungată a unor înalte dregătorii administrative, juridice și militare. Lucrarea identifică și analizează 39 de sate/moșii, 15 lăcașuri de cult ctitorite sau sprijinite și 6 conace și reședințe majore (în total 60 de obiective istorice documentate în Ținutul Hârlăului, Iași, Botoșani, Bacău, Basarabia, Vaslui, Neamț și Cernăuți). De asemenea, este reconstruită rețeaua alianțelor matrimoniale cu familii de rang precum Cuza, Catargiu, Millo (Milu), Ruset, Roznovanu, Costache, Vârnav, Dărmănescu, Comneno, Moruzi și Donici.
Aparatul critic se bazează pe o bibliografie ce însumează cercetarea a peste 150 de documente de arhivă și peste 240 de titluri (cărți, studii, dicționare, articole și colecții documentare), din care au rezultat 1.068 de note de subsol. Teza include și 10 anexe ce reunesc un bogat material iconografic, heraldic, epigrafic și documentar.
Ca o concluzie, aceasta este prima lucrare monografică amplă care adună într-un singur loc o istorie a familiei Crupenschi, completând istoriografia românească cu memoria unui neam boieresc din istoria Moldovei.
Pr. Dan Fotea
